Culegere de texte despre unitatea națională și bisericească a românilor în perioada medievală (sec. XVI-XVIII)
Culegere de texte despre unitatea națională și bisericească a românilor în perioada medievală (sec. XVI-XVIII)
Domeniul: Istoria Bisericii | Colecția: În afara colecțiilor
Culegere de texte despre unitatea națională și bisericească a românilor în perioada medievală (sec. XVI-XVIII), selecție, introduceri și prefață de Sebastian Nazâru, București, Ed. Cuvântul Vieții, 2019, ISBN 978-973-7866-81-3.
La Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut volumul Culegere de texte despre unitatea națională și bisericească a românilor în perioada medievală (sec. XVI-XVIII), selecție, introduceri și prefață de Sebastian Nazâru.
Lucrarea cuprinde o selecție de mărturii medievale despre conștiința unității românești, temei al unității politice a românilor desăvârșite în 1918. Au fost alese ample fragmente din scrierile cronicarilor și din elementele de paratext ‒prefață/predoslovie, postfață/epilog ‒ ale tipăriturilor bisericești, extrase care dau mărturie despre existența în universul mental al românilor din Evul Mediu a unei conștiințe a unității etnice, lingvistice, culturale, spirituale. Această conștiință a unității românești – o unitate de limbă, origine și credință ‒ a apărut odată cu poporul român și a fost „un fapt de experiență”; de la începuturile apariției lor ca popor, românii au avut sentimentul apartenenței la aceeași comunitate etnică și lingvistică. Intelectualii – laici și teologi – au dat acestei conștiințe un fundament științific, aprofundând prin cercetările lor cunoașterea originilor neamului și demonstrând noblețea descendenței noastre, latinitatea limbii și continuitatea românilor în spațiul în care s-au format ca popor.
O importanță covârșitoare în difuzarea ideilor originii romane și unității neamului românesc a revenit Bisericii Ortodoxe, clerului ortodox, care, prin intermediul tipăriturilor bisericești, a asigurat acestor idei o amplă circulație. „Cartea bisericească ‒ aprecia Nicolae Iorga ‒ , menită să străbată orice graniță politică, ducând identitatea de credință și de datină, pe lângă identitatea de grai și grafie, dădea neamului nostru de pretutindeni, în altă formă religioasă, unitatea firească și legitimă de care el avea nevoie”. Prin cuvântul rostit, scris și tipărit, o pleiadă de merituoși clerici au confirmat, întreținut și consolidat conștiința unității de neam. Dintre aceștia amintim pe: diaconul Coresi, Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei (1632-1653), Sfântul Mitropolit Simion Ștefan (1643-1656), mitropolitul Teodosie Veștemeanul (1668-1672, 1679-1708), episcopul Chesarie Halepliu al Râmnicului (1773-1780).
Lucrarea poate fi achiziționată de la magazinele Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Selecție, introduceri și prefață de Sebastian Nazâru