Sfântul Ioan Scărarul - Scara

Preț: 40,88 RON

Scara, Sfântul Ioan Scărarul, trad. de mitropolit Tit Simedrea, ed. îngrijită de arhimandrit Benedict Ghiuş, Bucureşti, Ed. Cuvântul Vieţii, 2020, ISBN 978-973-7866-98-1.

La 5 februarie 1962, într-una dintre chiliile mănăstirii Cernica, fostul mitropolit Tit Simedrea încheia traducerea, după izvodul grecesc, a Scării Sfântului Ioan Sinaitul (Scolasticul, Scărarul, ante 579-+cca 650), una dintre perlele literaturii duhovnicești răsăritene. Tit Simedrea (n. 4 sept. 1886-+9 dec. 1971), călugărit în mănăstirea Cernica, fusese arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1926-1935), episcop al Hotinului (1935-1940) și mitropolit al Bucovinei (1940-1945). Ierarhul se retrăsese din scaun la 31 ianuarie 1945, intuind că nu-și va putea continua arhipăstoria în condițiile comunizării României. I s-a impus domiciliu obligatoriu la schitul Darvari din București și, după 1959, la mănăstirea Cernica, mănăstirea sa de metanie, unde a adormit în Domnul la 9 decembrie 1971. După mutarea sa la cele veșnice, arhimandritul Benedict Ghiuș (n. 21 oct. 1904-+12 iun. 1990), unul dintre marii părinți duhovnicești ai Ortodoxiei românești, a revizuit traducerea mitropolitului Tit Simedrea și a stabilit textul definitiv al acestei noi versiuni românești, adăugând și o prefață și traducând în anexă un studiu al profesorului iezuit Irénée Hausherr (1881-5 dec. 1978) despre teologia monahismului în scrierea Sfântului Ioan Scărarul. Din motive pe care le putem intui, această nouă traducere în limba română a Scării nu a putut fi imprimată în anii regimului comunist.

Scara Sfântului Ioan – unul dintre tratatele ascetice răsăritene cele mai prețuite – rezumă experiența Părinților pustiului egiptean și spiritualitatea monahismului palestinian (sfinții Dorotei de Gaza, Varsanufie și Ioan). Scrierea este împărțită în 30 de secțiuni, tratând alternativ despre patimi și virtuți, între care cea mai importantă, subliniază Scărarul, este dragostea (agape), reprezentând treptele unei scări către rai, o scară a dumnezeiescului urcuș pe care urcă, înfruntând pericole la tot pasul, cei care vor să-și închine viața întru totul lui Dumnezeu. Adresat în principal monahilor, dar și tuturor creștinilor, Scara ne reamintește că omul este o făptură teocentrică și că sfințenia este adevărata „împlinire a umanului” (Nichifor Crainic), Scara fiindu-ne un neprețuit îndrumar în acest efort de a ne împlini vocația. Acest tratat ascetic a marcat întreaga tradiție monahală răsăriteană și, în mod deosebit, monahismul athonit.

Traducerea s-a realizat după această ediție: S. Giovanni Climaco, Scala Paradisi, testo con introduzione, versione e note del Sac. Pietro Trevisan D.P.S.S., (Corona Patrum Salesiana, Series Graeca, VIII-IX), Torino, Società editrice internazionale, 1941, care reproduce, cu îndreptări minore, ediția princeps realizată de filologul iezuit Matthäus Rader (1561-1634) și imprimată în 1633, la Paris, republicată în volumul 88 (col. 632-1209) al colecției Patrologia Graeca.

Prin bunăvoința lui Dumnezeu, Editura Cuvântul Vieții încredințează tiparului o traducere a Scării Sfântului Ioan rămasă aproape 60 de ani în manuscris, adresând, totodată, mulțumiri Părintelui Ignatie Grecu, viețuitor în obștea mănăstirii Cernica, unul dintre ucenicii Părintelui Benedict Ghiuș, care a descoperit în biblioteca mănăstirii un exemplar dactilografiat al traducerii realizate de mitropolitul Tit Simedrea și revizuite de Părintele Benedict.

Scara Sfântului Ioan Sinaitul este tradusă de mitropolitul Tit Simedrea.