Arta și cultura eclezială în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul

Arta și cultura eclezială în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul

Domeniul: Istoria Bisericii | Colecția: În afara colecțiilor

Preț: 33,47 RON

Arta și cultura eclezială în timpul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, lucrare publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, București, Cuvântul Vieții, 2016, ISBN: 978-973-7866-39-4

Volumul înmănunchează studiile unor reputați cercetători în domeniile istoriei artei românești și a tiparului în Țările Române, dorindu-se a fi „un omagiu adus memoriei culturale a Sfântului Mitropolit Antim Ivireanul”.

În Cuvântul înainte la acest volum colectiv, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat succint structura lucrării: „Arhitectura Bisericii Tuturor Sfinților de la Mănăstirea Antim este analizată cu multă competență în două dintre studiile cuprinse în acest volum. Primul analizează biserica Mănăstirii Antim ca nucleu-centru al incintei monahale, un centru fizic și spiritual în care se concentrează toate funcțiunile pe care ctitorul le-a prevăzut pentru zidirea sa. Al doilea studiu identifică particularitățile estetice prin care Sfântul Antim a imprimat Mănăstirii Tuturor Sfinților configurația unei zidiri domnești, reușind, prin monumentalitate, printr-o arhitectură aristocratică și prin somptuozitate decorativă, să atingă nivelul de măreție și eleganță specific ctitoriilor domnești. O altă contribuție se apleacă asupra simbolicii spirituale a numerelor, a motivelor florale și, mai ales, animaliere «întrupate în piatră, în făptura arhitectonică a bisericii Mănăstirii Antim, în ilustrații de manuscrise, de documente sau în tipărituri antimiene».

Sprijinirea Ortodoxiei de expresie arabă prin tipar de către Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul  constituie tema generoasă a unei alte contribuții. Tiparul în limba și alfabetul arab își datorează începuturile Sfântului Mitropolit Antim, care, împreună cu ierarhul antiohian Atanasie Dabbās, a tipărit primele cărți de cult ortodoxe în limba arabă, cu litere arabe, și a dăruit materialul tipografic necesar întemeierii la Alep, în Siria înglobată Imperiului otoman, a primei tiparnițe din Orient în care au fost imprimate cărți de cult și de învățătură în limba arabă, cu caractere arabe.

Grafica Evangheliei greco-române tipărite de Sfântul Antim la București, în 1693, o capodoperă a artei tiparului și a xilogravurii brâncovenești, este studiată din două unghiuri de vedere: una dintre contribuțiile științifice prezente în volum analizează câteva xilogravuri care împodobesc tipăritura – cadrul foii de titlu, Sfinții Evangheliști Ioan, Matei, Luca și Marcu; al doilea studiu oferă o nouă interpretare prezenței unui semn descifrabil pe filacterele a două dintre cele patru xilogravuri și în unele semnături antimiene, un grafism pe care mulți cercetători în istoria cărții îl consideră a fi inițiala numelui tipografului”.

Concepția grafică, extrem de elegantă, aparține monahiei Ioanichia Bucan (Mănăstirea Stavropoleos).

Volumul poate fi achiziționat de la pangarele bisericilor și din librăriile și magazinele de cărți și obiecte bisericești ale Serviciului Colportaj al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Volumul conține studiile următorilor cercetători: prof. dr. Tereza Sinigalia, prof. dr. Mihaela Palade, prof. dr. Cătălina Velculescu, conf. dr. Ileana Stănculescu, conf. dr. Ioana Feodorov, asist. dr. Lucian Dogan, prof. dr. Cornel Tatai-Baltă, dr. Anca Elisabeta Tatay.